Miniaturizarea si cresterea puterii de procesare a computerelor sunt, probabil, inovatiile care au facut posibile adevarate salturi tehnologice si au contribuit la un numar impresionant de noi descoperiri in toate ramurile stiintelor si tehnicii moderne.

Aproape toti posesorii unui calculator au cel putin o idee despre componentele interne ale acestuia. Procesorul, memoria RAM sau placa video sunt doar cateva din aceste parti interne a caror denumire este elecoventa in indicarea functiilor pe care le indeplineste fiecare.

Insa, e mai putin evident rolul placii de baza de care depinde, de fapt, tipul oricaror alte componete pe care ai vrea sa le folosesti pentru computerul tau. Inainte de inventarea microprocesoarelor, calculatoarele erau alcatuite din placi de circuite imprimate pentru fiecare componenta in parte si un set de socluri interconectate in care acestea erau introduse.

Treptat, datorita realizarii ca este mult mai eficient si mai economic sa ai un numar cat mai mare de componente periferice conectate intr-o interfata unica, a luat nastere ideea si conceptul de placa de baza.

In acest articol vei afla cateva detalii despre placa de baza, despre cele mai comune caracteristici ale sale precum si despre principalele tipuri existente in piata componentelor IT.

 

 

1. Placa de baza – definitie si rol in ansamblul unui computer

Pentru usurinta intelegerii conceptului, ai putea sa te gandesti la o placa de baza ca la un centru integrat de comunicatii al unitatii tale de procesare (computer tip desktop sau latop). Aceasta piesa principala este alcatuita din circuite printate (de unde si denumirea initiala de PCB – sau “Printed Circuits Board”) la care se conecteaza restul componentelor laptopului sau calculatorului si cu care comunica si partajeaza date.

Cu alte cuvinte, placa de baza, daca ar fi sa o compari cu lumea autovehiculelor, este un sasiu care permite functionare intregului ansamblu de device-uri ce alcatuiesc un calculator sau un laptop. Fara aceasta componenta, de fapt, nu ar mai exista insusi conceptul de computer.

La pornirea calculatorului, in momentul bootarii, placa de baza este cea care primeste prima energia provenita din sursa electrica cu ajutorul careia incarca programul primar sau BIOS-ul stocat in memoria ROM. Imediat dupa acest lucru, ea va alimenta si activa intr-o ordine prestabilita celelalte componente ale computerului: procesorul, hard disk-urile sau SSD-urile, unitatile optice, placa video si cea de sunet, precum si perifericele sau alte placi suplimentare conectate fie direct, fie prin intermediul diverselor porturi si cabluri.

Aceste device-uri principale au diverse capabilitati si suporta o larga gama de componente in functie de modelul specific. Dar, este important sa retii ca nu sunt compatibile decat cu un singur tip de procesor. Nu vei putea folosi unitati diferite de procesare la aceeasi placa de baza. De asemenea, restul componentelor trebuie sa fie fabricate conform cerintelor de interconectare cu aceasta pentru a putea functiona in mod adecvat.

Deoarece exista diverse modele si dimensiuni ale placilor de baza, carcasele computerelor, precum si sursele de alimentare, trebuie sa fie in concordanta cu caracteristicile acestei componente principale.

Placa de baza este fixata in interiorul carcasei computerului cu ajutorul unor mici suruburi in spatiile prevazute special pentru acest lucru. La montarea ei, pe care, daca nu te descurci singuri, o poti realiza la un centru de reparatii laptopuri si computere, vei observa cu usurinta porturile prin care se pot conecta celelalte componente precum si slotul unic pentru procesor. Memoria RAM beneficiaza de mai multe lacase unde pot fi instalate baretele specifice, in functie de model fiind posibile de la 2 pana la 4 sau chiar 8 astfel de porturi.

Placa de baza este prevazuta cu un numar variabil de porturi USB care permit device-urilor periferice cum ar fi tastatura, mouse-ul, camere video, etc. sa se conecteze la computer.

2. Principalele formate si componentele de baza ale unei placi de baza

Asa cum deja ai aflat, o placa de baza in sine nu este suficienta pentru functionarea unui laptop sau computer, dar, impreuna cu toate celelalte componente care, fie fac parte integranta din constructia acesteia, fie se conecteaza la ea separat prin sloturi sau porturi specifice, alcatuiesc un sistem de calcul complet.

Forma si modul de dispunere poarta denumirea de “form factor” si, in functie de aceasta caracteristica, putem deosebi urmatoarele tipuri de placi de baza:

ATX (prescurtarea de la Advanced Technology Extended) este formatul clasic al placilor de baza pentru computere tip desktop clasice si au, de regula, dimensiuni de circa 33 cm x 30.5 cm. Datorita marimii, acest tip suporta dispunerea unor componente mai voluminoase fara probleme legate de posibilitatea conexiunilor si a circuitului aerului in carcasa.

Micro ATX – sunt formate de placi cu dimensiuni mai mici de 24.4 cm x 24.4 cm si care sunt totusi compatibile si cu tipul de carcase folosite de ATX. Insa, este mai mult intalnita in computerele tip desktop cu dimensiuni reduse.

Mini-ITX, care au dimensiuni de circa 17 cm x 17 cm si, din acest motiv, sunt folosite intr-o gama variata de aplicatii, nu doar pentru calculatoare personale. Ele pot fi intalnite in computerele cu care sunt prevazute autovehiculele moderne, in aplicatii industriale si in device-urile din lumea tot mai des prezenta a Internet of Things (IoT).

Nano-ITX este un alt tip de format al placilor de baza care, in acest caz, au dimensiuni de circa 12 cm x 12 cm si prezinta avantajul unui consum foarte mic de curent electric. Ele sunt modele complet integrate ce pot fi intalnite intr-o varietate de aplicatii, insa, cel mai adesea se regasesc in constructia centrelor de comanda ale device-urilor de entertainment, cum ar fi: televizoare smart, sisteme de realitate virtuala, media centers, etc.

Pico-ITX desemneaza cel mai mic format al placilor de baza, avand o suprafata cu circa 75% mai redusa decat Mini-ITX. Cu dimensiuni de numai 9.9 cm x 7.11 cm se regaseste cu precadere in device-urile IoT, computere auto, sisteme cu aplicabilitate industriala si automatizari, etc.

Daca privesti o placa de baza, vei observa unele elemente constructive care sunt comune aproape tuturor modelelor actuale. Acestea sunt elementele principale fara de care device-ul nu si-ar indeplini functiile si scopul:

Socket-ul sau lacasul microprocesorului – este principalul element al unei placi de baza si determina modelul unitatii centrale de procesare (CPU) care este compatibil. Acest device contine unul sau mai multe componente ce asigura conexiuni mecanice si electrice cu pinii cu care este dotat procesorul.

Chipset-ul – este elementul care face diferentierea clara intre diversele modele de placi de baza. Este un circuit integrat ce are drept rol managementul fluxurilor de date intre procesor, memoria RAM si elementele periferice ale sistemului.

Chipseturile sunt astfel construite incat functioneaza doar cu o anumita familie de microprocesoare, iar, in ultima perioada, cele mai mari doua companii producatoare sunt AMD si Intel. Aceasta componenta esentiala a placii de baza joaca un rol crucial in performanta sistemulul deoarece este mijlocul de comunicatie intre unitatea centrala de procesare si elementele externe.

Odata cu cresterea in popularitate a fenomenului de gaming, a crescut si cererea pentru placi de baza cat mai performante, care sa sustina cerintele din ce in ce mai ridicate ale jocurilor de ultima generatie.

Chipsetul este, de fapt, alcatuit dintr-o pereche de cipuri integrate pe placa de baza. Primul dintre ele poarta denumirea de “northbridge” si are ca misiunea de a asigurara legatura intre procesor si componentele de mare viteza cum ar fi memoria RAM si placa video, sau, mai bine zis, cu elementele de control ale acestora.

Al doilea, avand denumirea de “southbridge”, face conexiunea cu sloturile de viteza mai mica, cum ar fi cele de tip PCI sau, in modelele mai vechi, ISA. De asemenea, tot in acest cip sunt cuprinse asa numitele periferice integrate ale placii de baza, cum este cazul Ethernet-ului (care asigura conexiunile la retea), USB-ului, precum si device-urilor audio.

Southbridge-ul este mult mai lent din punctul de vedere al vitezei, iar toate informatiile de la procesor sunt nevoite sa treaca prin northbridge pana a ajunge aici.

Chipsetul este un element al placii de baza care nu poate fi modificat sau upgradat asa cum se poate face cu procesorul al carui slot poate acomoda si variante compatibile superioare.

BIOS-ul sau, mai corect spus, componenta care contine sistemul firmware esential al placii de baza (Basic Input/Output System) este un alt element esential care se ocupa cu functiile primare pe care trebuie sa le execute un computer. De asemenea, tot aici se efectueaza testele de sistem la fiecare pornire a calculatorului precum si managementul fluxurilor de date intre sistemul de operare al calculatorului si componentele sale (hard disk-uri sau SSD-uri, placa video, tastatura, mouse, imprimante, etc.)

Initial, firmware-ul BIOS era stocat intr-un cip ROM de pe placa de baza a PC-ului. In sistemele informatice moderne, continutul BIOS-ului este stocat pe o memorie de tip flash, astfel incat sa poata fi rescris fara a scoate cipul de pe placa de baza.

Unele modele de placi de baza prezinta BIOS dual pentru asigurarea unei rezerve in cazul in care, din cauza unor erori in procesul de update al softului, acesta devine inutilizabil.

Cipul ceasului este un alt element important al placilor de baza care are rolul de a mentine data si ora. Este realizat sub forma unui circuit integrat si este alimentat separat, cu o baterie de tip LI-Ion sau Li-Po. Acest tip de furnizare a energiei este potrivit deoarece setarile sale trebuie sa ramana constante chiar daca alimentarea computerului cu energie este intrerupta sau acesta nu este utilizat o lunga perioada de timp.

Pe placa de baza mai pot fi intalnite o gama larga de sloturi si porturi dintre care cele mai comune si, in acelasi timp, mai importante sunt:

Sloturile PCI – (presurtarea de la Periphereal Component Interconnect) care, asa cum reiese si din denumirea intreaga, au drept scop conectarea la placa de baza a componentelor de tip periferic (video, sunet, retea, etc.)
AGP (sau, in denumire extinsa, Accelerated Graphics Port) – este slotul dedicat placilor grafice ce se intalnea mai ales la placile de baza de generatie mai veche.

La placile de baza moderne, exista PCI Express – un nou protocol care activeaza mai mult ca o retea decat ca un simplu slot. Aceasta noua tehnologie, ajunsa deja la versiunea 4.0 a eliminat nevoia unor porturi suplimentare pentru placile video asa cum era cazul AGP in trecutul nu foarte indepartat.

Sloturile de memorie RAM – sunt in numar variabil, de regula par, placile mini-ITX fiind limitate la doua astfel de lacasuri datorita constrangerilor de spatiu. Placile de baza mai avansate pot avea, de regula, 4 barete de RAM instalate iar unele pot atinge chiar si 8.

3. Cum poti afla ce placa de baza are laptopul sau computerul pe care il folosesti?

Uneori, din cauza unor diverse situatii, cum ar fi functionarea defectuoasa, dorinta unui upgrade sau solicitarea de ajutor pentru eventuale erori ce pot apare, te poti gasi in situatia de a vrea sa afli cu exactitate toate datele relevante despre placa de baza pe care o ai instalata in computer sau laptop si sa faci asta fara a fi nevoit sa desfaci device-urile in partile componente.

Totusi, daca te confrunti cu unele erori din senin, sau sistemul nu mai functioneaza la parametrii initiali, nu trebuie sa uiti ca este totusi recomandat sa apelezi macar odata la sase luni sau la un an la o curatare a laptopului sau computerului de nivel profesional pentru a te asigura ca praful si alte resturi ce se pot aduna nu afecteaza capacitatea de racire a circuitelor, cipurilor si componentelor din interior.

Astfel ai la indemana cateva metode simple de a afla informatii despre placa ta de baza:

Cum vezi ce placa de baza ai direct din meniul sistemului de operare Windows

Tot ce trebuie sa faci in acest cazeste sa scrii expresia “system information” in bara de search a Windows-ului. In fereastra care se va deschide si care va contine absolut toate informatiile despre calculatorul tau, trebuie sa cauti expresia “Motherboard Manufacturer” sau “BaseBoard Manufacturer”. Aceasta este modelul pe care il detii.

Desi este o metoda simpla, ea nu iti va oferi informatii prea detaliate, asa ca, daca vrei sa stii mai multe, este indicat sa apelezi la unele solutii software din afara Windowsului.

Cum sa afli ce placa de baza ai cu ajutorul unui soft extern?

Unul din cele mai populare programe utilitare cu ajutorul caruia poti afla informatii detaliate despre absolut toate componentele din interiorul PC-ului sau laptopului, deci si despre placa de baza, este CPU-Z. Dupa ce instalezi acest program gratuit, vei sti totul despre ceea ce se afla sub carcasa computerului fara a mai fi nevoie de alte eforturi.

Un alt soft gratuit la care poti apela, daca esti chiar pornit pe aflarea oricarui detaliu cat de mic, este Belarc Advisor. Acest program, odata instalat, face o analiza completa a intregului sistem informatic atat din punct de vedere software, cat si hardware, precum si a update-urilor care iti lipsesc, situatia antivirusului, dar si cateva teste de securitate. Rezultatele, o lista destul de voluminoasa de informatii detaliate, vor fi afisate intr-o pagina web separata pe care o poti salva pentru a o putea studia pe indelete.

Asadar, cu aceste cateva detalii, ai acum la dispozitie un bagaj destul de bogat de informații despre placile de baza si esti ceva mai pregatit atunci cand vei face o alegere a unui nou PC sau laptop, deoarece vei cunoaste cu exactitate la ce sa te uiti in caracteristicle tehnice ale componentei principale pe scheletul careia poti construi exact sistemul de care ai nevoie.

Sursa foto: pexels.com