Unitățile de stocare – fie că vorbim despre HDD-uri clasice sau despre SSD-uri moderne – sunt esențiale pentru funcționarea oricărui sistem. Totuși, la fel ca orice altă componentă hardware, ele nu sunt eterne. Verificarea periodică a stării lor poate preveni pierderea datelor, încetinirea sistemului sau chiar defecțiuni critice. În acest articol îți prezentăm metodele prin care poți afla câtă „viață” a mai rămas unității tale de stocare, ce unelte poți folosi și cum interpretezi corect informațiile afișate.

Diferențele dintre HDD și SSD în ceea ce privește durata de viață

Hard disk-urile (HDD) sunt construite pe un mecanism mecanic: un disc rotativ pe care capetele de citire/scriere plasează datele. Tocmai din această cauză, sunt mai sensibile la șocuri fizice și tind să se degradeze în timp prin uzură mecanică. În general, un HDD poate rezista între 3 și 5 ani în condiții normale de utilizare, dar pot apărea erori chiar mai devreme.

SSD-urile (Solid State Drives), pe de altă parte, nu au părți în mișcare. Ele folosesc cipuri de memorie NAND și pot scrie un număr finit de date înainte ca celulele să devină instabile. Deși par mai fiabile, SSD-urile au o limitare tehnică importantă: fiecare celulă poate fi scrisă de un număr limitat de ori. Totuși, algoritmii moderni de wear leveling și over-provisioning au îmbunătățit semnificativ durabilitatea. De obicei, producătorii indică o valoare numită TBW (Total Bytes Written), care exprimă cât poate scrie un SSD pe durata sa de viață.

Ce este tehnologia SMART și de ce este importantă

Indiferent dacă folosești un HDD sau un SSD, primul indicator de stare pe care ar trebui să-l verifici este SMART – Self-Monitoring, Analysis and Reporting Technology. Aceasta este o tehnologie implementată direct în unitatea de stocare, care monitorizează diferite atribute legate de sănătatea și performanța discului.

Atributele SMART includ erori de citire, temperatură, timp de funcționare, numărul de reporniri, sectoare realocate și multe altele. În cazul SSD-urilor, apar și date despre TBW și numărul de cicluri de scriere pe celule. Aceste informații sunt utile nu doar pentru prevenirea unei defecțiuni iminente, ci și pentru a decide dacă e momentul să faci backup sau să înlocuiești unitatea.

Programe gratuite pentru verificarea duratei de viață a HDD-urilor și SSD-urilor

Există numeroase aplicații care pot interpreta datele SMART într-un mod prietenos și ușor de înțeles. Una dintre cele mai populare este CrystalDiskInfo, un program gratuit care îți oferă o imagine clară asupra stării hard diskului sau SSD-ului tău. După instalare, vei vedea temperatura unității, gradul de sănătate (Healthy, Caution, Bad), numărul total de ore de funcționare și detalii SMART.

Un alt instrument util este Hard Disk Sentinel, care oferă o analiză mai avansată și predicții privind riscurile de eșec. Acesta are o interfață detaliată, cu scoruri de fiabilitate și estimări de durată de viață rămasă, utile mai ales pentru utilizatorii profesioniști sau cei care dețin mai multe unități.

Pentru SSD-uri, multe branduri oferă software dedicat – cum ar fi Samsung Magician, Crucial Storage Executive sau WD SSD Dashboard. Acestea citesc datele direct din firmware și oferă informații precise despre uzură, TBW, spațiu disponibil și actualizări de firmware, esențiale pentru performanța și stabilitatea SSD-ului.

Cum interpretezi valorile TBW, health și reallocated sectors

În cazul SSD-urilor, una dintre cele mai importante valori este TBW – Total Bytes Written. Acest parametru exprimă câți terabytes pot fi scriși pe SSD până când se consideră că durata de viață s-a încheiat. De exemplu, un SSD cu TBW de 300 TB poate fi scris integral de 300 de ori. În realitate, SSD-urile moderne rezistă adesea peste specificații, dar e bine să urmărești această valoare.

Un alt parametru este Health – adesea afișat sub forma unui procent. Acesta reprezintă starea generală estimată a unității. Un SSD cu 95–100% health este în stare excelentă, dar dacă valoarea scade sub 80%, e recomandat să fii precaut și să faci backup regulat.

Pentru HDD-uri, parametrii importanți includ Reallocated Sectors Count – numărul de sectoare defecte care au fost înlocuite cu altele de rezervă. Dacă această valoare crește în timp, indică o deteriorare progresivă a discului și trebuie luată în serios. Alte valori precum Current Pending Sector Count sau Uncorrectable Sector Count sunt la fel de importante și semnalează posibile probleme.

Ce semne indică o unitate pe cale să cedeze

Chiar dacă nu folosești un program special, anumite semne ar trebui să te pună în gardă. De exemplu, laptopul pornește greu, fișierele se deschid cu întârziere, apar frecvent erori la copiere sau sistemul se blochează fără motiv. Aceste simptome pot fi cauzate de o unitate de stocare care începe să cedeze.

Un alt semn frecvent este apariția unor „sunete mecanice” neobișnuite în cazul HDD-urilor – clicuri, bâzâituri sau zgomote neregulate. La SSD-uri, problema se manifestă mai subtil, prin încetiniri inexplicabile sau eșecuri la boot. În aceste cazuri, nu amâna backup-ul și investigația. Datele sunt întotdeauna mai valoroase decât componenta în sine.

Cât de des ar trebui să verifici starea HDD-ului sau SSD-ului

Ideal este să verifici starea unității o dată pe lună sau măcar o dată la două luni, mai ales dacă folosești laptopul intens sau ai date importante pe el. Dacă folosești un program precum Hard Disk Sentinel, acesta poate rula automat la pornirea sistemului și te poate alerta în timp real dacă ceva nu este în regulă.

De asemenea, fă din backup un obicei constant. Nicio unitate de stocare, indiferent cât de performantă, nu este imună la defecte. Verificările regulate și salvarea datelor pe un mediu extern sau în cloud te pot scuti de pierderi ireversibile.